Ilona NAVRUC | Instituție & Realizări

Pe parcursul celor 10 ani de activitate, Consiliul Concurenței a devenit o autoritate competitivă și apreciată atât la nivel local cât și internațional. în același timp, experiența a arătat că o autoritate de concurență puternică nu înseamnă și un mediu concurențial loial și adecvat, susține Președintele Consiliului Concurenței, Viorica Cărare. înr-un interviu acordat revistei Profit, Viorica Cărare vorbește despre succesele înregistrate de consiliu, provocările cu care se confruntă și planurile de viitor ale instituției.

Profit: Dna Cărare, în acest an Consiliul Concurenței a împlinit 10 ani de activitate. Care sunt trei concluzii principale după un deceniu de activitate?

Viorica CĂRARE: Totalizând activitatea noastră, astăzi putem afirma cu mândrie, că în ultimii zece ani, am înregistrat rezultate importante. în special, am reușit să construim o autoritate competitivă, apreciată și la nivel internațional – Consiliul Concurenței. Totuși, experiența obținută ne-a arătat că o autoritate de concurență puternică nu înseamnă și un mediu concurențial adecvat. Cât de puternică n-ar fi autoritatea de concurență, ea nu poate de una singură să asigure un mediu concurențial loial în țară. Acest lucru înseamnă că trebuie să depunem eforturi comune pentru a spori eficiența activității tuturor instituțiilor statului întru liberalizarea economiei și crearea unui mediu concurențial loial.
 
Fiind o țară mică și ieșită dintr-un spațiu cu o economie planificată, Republica Moldova are o economie de piață cu multe sectoare excesiv reglementate. Astfel, sarcina noastră este liberalizarea piețelor.

în această ordine de idei am elaborat Programul național în domeniul concurenței și al ajutorului de stat pentru anii 2017-2020, în care autoritățile administrației publice centrale și locale și autoritățile de reglementare sunt responsabile de realizarea acțiunilor prevăzute. Astfel, în procesul de implementare a Programului, autoritățile vor colabora între ele, dar și cu organizațiile neguvernamentale și profesionale, mediul academic, comunitatea de experți, mass media, precum și cu partenerii internaționali de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru a obține un mediu concurențial loial și pentru a asigura creșterea PIB-ului. într-un final, va crește bunăstarea consumatorului și calitatea serviciilor inclusiv.

în același timp, în condițiile în care societatea evoluează, autoritatea de concurență are nevoie de fortificarea permanentă a capacității instituționale, precum și de preluarea experienței și celor mai bune practici internaționale în activitatea sa. însă cel mai important rămâne totuși creșterea culturii concurențiale în rândul societății.

Profit: Cu ce succese se poate lăuda Consiliu Concurenței pe parcursul acestui deceniu? Au fost și insuccese?

V.C.: în ultimii zece ani, am obținut rezultate palpabile. Am elaborat și am implementat o legislație cu cele mai bune practici internaționale din domeniu. în acest sens, am reușit reformarea cadrului legal și instituțional din domeniul concurenței și al ajutorului de stat, în special Legea nr.139 cu privire la ajutorul de stat aprobată în Parlament la data de 15 iunie 2012 și Legea concurenței nr. 183 aprobată în Parlament la data de 11 iulie 2012, astfel, fiind consolidată și fortificată activitatea autorității publice – Consiliul Concurenței. 

Am crescut cultura concurențială în societate și am inițiat un dialog continuu cu autoritățile publice și mediul de afaceri în scopul dezvoltării unui climat economic atractiv și echitabil, deschis pentru lansarea și dezvoltarea afacerilor.

Cum am menționat anterior, am reușit să construim o autoritate competitivă, apreciată și la nivel internațional. Respectiv, Consiliul Concurenței a obținut locul I la categoria tematică „Promovarea cooperării cu instituțiile publice relevante pentru a echilibra obiectivele de concurență cu interesul public”, în cadrul Concursului Grupului Băncii Mondiale din 2015 și Mențiune Onorabilă la categoria „Creșterea gradului de conștientizare a părților implicate din sectorul privat și capacitatea consumatorilor de a descuraja practicile anticoncurențiale” în cadrul Concursului Grupului Băncii Mondiale „Acțiuni în domeniul promovării concurenței” pentru anul 2013.

Totodată, Consiliul Concurenței a devenit furnizor de expertiză la nivel internațional, oferind consultanță în politici de ajutor de stat pentru autoritățile publice din Ucraina.

Cât despre insuccese, eu aș spune că sunt provocări pe care le întâmpinăm și la care permanent căutăm soluții.
Una din aceste provocări ar fi aplicarea neuniformă a legislației din domeniul concurenței în ordinea contenciosului administrativ de către instanțele de judecată, manifestată prin: constatarea de către instanța de judecată a încălcării Legii concurenței, admiterea unor probe în procesul civil care nu au fost cunoscute Consiliului Concurenței în cadrul investigației efectuate, practica neunitară a instanțelor la dispunerea conexării pricinilor în cazurile contestării de către mai multe întreprinderi a unei singure decizii a Consiliului Concurenței.

O altă provocare pentru noi este sesizarea redusă a autorităților publice centrale și locale cu privire la problema drepturilor exclusive instituite de către acestea pentru diferite entități și întreprinderi. Aplicarea incorectă a drepturilor exclusive împiedică implementarea adecvată a principiilor concurențiale, liberalizarea și deschiderea sectoarelor economice către concurență.

Profit: Unul dintre succese cred că a fost implementarea primului sistem electronic din lume de evidență a ajutorului de stat și colaborare on-line cu furnizorii. Introducerea acestui sistem și-a atins obiectivul? 

V.C.: Crearea Sistemului informațional automatizat „Registrul ajutoarelor de stat” (SIRASM) a fost o provocare pentru noi. Odată cu elaborarea și implementarea legislației în domeniul ajutorului de stat ne-am propus și instituirea unui mecanism de monitorizare a ajutoarelor de stat acordate și care ar asigura o colaborare eficientă între furnizorii de ajutor de stat și Consiliul Concurenței. în această ordine de idei, în vara anului 2014, am lansat SIRASM-ul, un sistem creat cu suportul nemijlocit al Băncii Mondiale.

în anul 2016, deja, SIRASM-ul a fost pe deplin pus în aplicare. Volumul notificărilor și raportărilor transmise prin intermediul sistemului a crescut considerabil comparativ cu anii precedenți. în total la sistem sunt conectați 596 de autorități, în special, 562 APL-uri și 34 APC-uri. Astfel astăzi, la SIRASM sunt conectate 100% din autoritățile publice centrale și fiecare a șasea autoritate publică locală (60%). în anul curent deja 100% din furnizori au efectuat notificarea prin SIRASM comparativ cu 88% în 2016. Totodată, 58% din furnizori au efectuat raportarea prin SIRASM.

La capitolul problemele și provocări cu care ne confruntăm aș menționa fluctuația cadrelor în autoritățile publice locale, care creează necesitatea unei instruiri continue a angajaților furnizorilor de ajutor de stat. 

Profit: Se spune că concurența sănătoasă contribuie la dezvoltare, duce la reducerea prețurilor și nu permite concurenților să se relaxeze. Care sunt domeniile de activitate din RM unde putem deja vorbi despre existența unei concurențe sănătoase? Cum se manifestă aceasta? în ce domenii concurența se simte cel mai mult?

V.C.: Despre o concurența sănătoasă putem vorbi atunci când companiile activează pe o piață liberă, iar prețul produsului este dictat de cerere și ofertă și nu este reglementat într-un fel sau altul. Un exemplu reprezentativ ar fi domeniul operatorilor mobili. E vorba de Orange, Moldcell și Unite. Deși sunt puțini, vedem cât de acerbă e concurența între ei – permanent sunt în căutare, în schimbare, ne propun oferte noi, prețuri diferite.

O altă piață competitivă este piața de retail alimentar din Moldova. Conform estimărilor, aproximativ jumătate de cifra totală de vânzări revine rețelelor de supermagazine și hipermagazine, această cotă fiind mult mai mare în mediul urban. La moment, piața de retail alimentar din Moldova este foarte diferențiată. Fiecare rețea de succes are clientul său, pe care îl reține prin mesaj distinct, de exemplu, „produse autohtone”, „prețuri joase”, „aproape de casă” și/sau prin sistem de loialitate. în condițiile lipsei creșterii naturale a pieței, unele rețele se extind teritorial în orașe mici, de exemplu, Linella, iar altele dezvoltă branduri paralele în segmente noi – Fourchette Gourment, Green Hills Velmart, Metro Odido.

Toate aceste evoluții și concurența acerbă între rețele au condus la scăderea treptată a nivelului mediu relativ al prețurilor în supermarketuri comparativ cu retail-ul tradițional și piața neorganizată. în paralel, a crescut în mod firesc și cota rețelelor în rulajul global. Astfel, putem presupune că intrarea pe piață și a altor investitori străini va continua aceste două dinamici, lansate odată cu intrarea pe piața noastră a rețelei Metro în anul 2004.

O deschidere pentru concurență liberă și sănătoasă a suferit recent și piața de comercializare a biletelor avia. Odată cu intrarea pe piața Republicii Moldova a companiilor aeriene internaționale de low cost și apariția unei companii concurente – Fly One, au apărut numeroase oferte și prețuri atrăgătoare pentru consumatori.

Profit: Dar care sunt domeniile unde se simte lipsa de concurență și ce se întreprinde pentru impulsiona concurența? De exemplu, prețurile la carburanți – practic sunt egale la toți concurenții. Este acesta un lucru normal?

V.C.: Domeniile în care există regulatori sunt cele care înregistrează cele mai multe probleme concurențiale și unde se simte lipsa concurenței. Aceasta poate fi din două motive: sau din vina regulatorului, sau din vina legislației existente. Reglementările presupun costuri directe impuse companiilor, dar și costuri indirecte, care uneori lipsesc din vizorul autorităților de reglementare, cu toate că ele pot depăși semnificativ costurile directe.

Costurile indirecte creează impedimente la intrarea pe piață și limitează flexibilitatea companiilor. în așa mod, se reduce atractivitatea investițională a economiei Republicii Moldova per ansamblu, fiind strict necesară implicarea tuturor autorităților statului în asigurarea unui mediu favorabil dezvoltării economice și atragerii de investiții, lansării de noi afaceri, implementării de tehnologii avansate. 

Printre piețele cu pondere mare în PIB și impact major asupra bunăstării sociale, și care urmează a fi dereglementate, putem menționa domeniul energetic, domeniile serviciilor informatice, turismului, culturii, politicii audio-vizualului și mass-media, comerțului și aspectelor legate de comerț, prestării  serviciilor, domeniile serviciilor financiare, serviciilor poștale și de curierat, serviciilor de transport; achizițiilor publice; proprietății intelectuale etc. 

Piața carburanților este una reglementată. Aici activează un regulator – Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Deși piața produselor petroliere în general este deschisă concurenței, prețurile cu amănuntul al benzinei și motorinei sunt reglementate prin plafonare. ANRE stabilește bi-săptămânal plafonul maxim al prețurilor respective, în funcție de cotațiile Platts FOB MED, componenta fiscală și marja comercială specifică, reglementată pentru fiecare produs.

în același timp, există bariere artificiale la intrare pe piață impuse de stat. în acest sens, Legea privind piața produselor petroliere prevede necesitatea deținerii de către importatorii de produse petroliere principale a depozitelor petroliere proprii și/sau închiriate pentru păstrarea produselor petroliere principale în volum minim de 5 mii m³ și a cuantumului capitalului propriu în valoare de cel puțin 8 mil. lei.

O altă piață reglementată este piața farmaceutică. O parte din reglementări sunt justificate de interese de securitate, pe când altele de exemplu, plafonarea adaosurilor comerciale a angrosiștilor și farmaciilor sunt preponderent de natură social-economică. Printre posibile acțiuni de dereglementare, care ar da efect major și imediat ar putea fi permiterea importului paralel de medicamente de calitate.

Åži piața serviciilor de transport rutier interurban și internațional de pasageri este puternic reglementată. Unele reglementări sunt excesive, distorsionează sau chiar elimină concurența pe anumite segmente ale pieței, și urmează a fi reconsiderate. De exemplu, oferta de servicii pe o rută sub aspectul numărului mijloacelor de transport și orarului este stabilită nu de operatorii pieței în dependență de cerere, ci de autoritățile de reglementare cu respectarea unor intervale prestabilite. Astfel, oferta de servicii în orele de vârf este limitată artificial în detrimentul consumatorilor și operatorilor.

în 2016, odată cu aprobarea Legii comunicațiilor poștale, a început liberalizarea pieței serviciilor poștale. Totodată, liberalizarea practică a sectorului este dificilă, deoarece Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi prevede că toate serviciile poștale, cu excepția poștei exprese, pot fi prestate exclusiv de întreprinderi de stat.

în ultimii ani, Consiliul Concurenței și-a intensificat eforturile în direcția liberalizării și dereglementării piețelor, în vederea creării unei economii de piață performante. Reducerea presiunii asupra actorilor de piață este o acțiune prioritară pentru Consiliul Concurenței, deoarece reglementarea excesivă reprezintă un obstacol în dezvoltarea economică. 

Profit: Dacă ar fi să vorbim despre cifre, câte sesizări cu privire la încălcările concurențiale primește Consiliul anual/lunar și la ce se referă ele?

V.C.: Consiliul Concurenței primește zeci de sesizări cu privire la încălcarea legislației concurențiale și se referă la toate tipurile de încălcări – fie abuzul de poziție dominantă, fie acțiunile anticoncurențiale ale autorităților publice, fie concurența neloială, nenotificarea concentrării economice sau acorduri anticoncurențiale. în 2016 am avut circa 60 de dosare în derulare, cele mai numeroase fiind în domeniile acțiunilor anticoncurențiale ale autorităților publice, abuzului de poziție dominată și acordurilor anticoncurențiale.

Profit: în ce domenii intenționează Consiliul Concurenței să efectueze controale în următoarele luni pentru a vedea dacă principiul concurențial nu este încălcat?

V.C.: Consiliul Concurenței preponderent efectuează inspecții la întreprinderi și asociații de întreprinderi, în special în cadrul dosarelor unde există semne de înțelegeri de cartel. Controlul și inspecția sunt două proceduri distincte, cu scopuri diferite și reglementate de acte legislative diferite. Controlul este reglementat de către Legea nr. 131 din iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător. Controlul reprezintă un proces de sine stătător, cu instrumente specifice care are scopul de a constata respectarea legislației și de a verifica unele fapte. 

Pe când, inspecția este un instrument procedural de obținere a informațiilor și a documentelor necesare la locul aflării acestora, utilizat de Consiliul Concurenței pentru constatarea încălcării legislației. Legea ne permite exercitarea inspecției doar în cazul în care există careva indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obținute informații considerate necesare pentru investigarea unui presupus caz de încălcare a legislației concurențiale inițiată printr-o dispoziție a Plenului Consiliului Concurenței.

O inspecție nu poate fi planificată din timp deoarece obținerea informațiilor și documentelor poate fi efectuată în urma dispunerii de către Plenul Consiliului Concurenței a inițierii investigației concurențiale. 

Profit: Cum se stabilesc amenzile aplicate de Consiliul Concurenței? Au fost cazuri când unii agenți economic s-au plâns că amenzile au fost prea mari. Care este răspunsul Consiliului pentru acești agenți economici? 

V.C.: Amenzile aplicate de Consiliul Concurenței nu sunt mici sau mari, ele sunt echitabile și se stabilesc în conformitate cu prevederile Legii concurenței. Astfel, pentru încălcarea normelor de procedură ale legislației concurențiale amenda se stabilește în cuantum de până la 0,5% din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere în anul anterior sancționării, iar pentru încălcări ale normelor materiale ale legislației concurențiale – până la 5% din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere în anul anterior sancționării.

în instanța de judecată majoritatea întreprinderilor solicită anularea integrală a deciziei prin care a fost stabilită o amenda în privința acestora. De exemplu, în cauza „Scavolin” S.R.L. către Consiliul Concurenței, întreprinderea a solicitat reducerea amenzii de la 21 mil. lei până la 1,6 mil. lei, însă instanța a respins această cerință ca neîntemeiată. Totodată, aș menționa că la nivel european pentru încălcarea normelor din domeniul concurenței se aplică amenzi în mărime de până la 10% din cifra de afaceri realizată de întreprindere în anul precedent sancționării.

Profit: Care sunt 3-5 cele mai frecvente încălcări depistate de Consiliu?

V.C.: Cel mai des ne confruntăm cu încălcări în domeniul concentrărilor economice nenotificate, concurenței neloiale, acordurilor anticoncurențiale ale autorităților publice și publicității. Din cele peste 400 de dosare finalizate în 10 ani de activitate circa 100 au fost finalizate în domeniul nenotificării concentrărilor economice, fuziunilor și achizițiilor, peste 80 de dosare au fost finalizate în domeniul concurenței neloiale și alte 80 în domeniul publicității, iar 76 de dosare au fost finalizate în domeniul abuzului de poziție dominantă.

Profit: Cât la sută din amenzile aplicate în 2016 au fost achitate? în general, agenții economici achită imediat amenzile sau atacă în judecată deciziile CC și cât de des se întâmplă acest lucru?

V.C.: în anul 2016 Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în mărime de 19,2 mil. lei. Totodată în primele luni ale anului 2017 au fost aplicate amenzi în mărime de 4,2 mil. lei, iar amenzile încasate în bugetul de stat pentru încălcările legislației concurențiale în anul 2016 au constituit 4,71 mil. lei. Dacă ne referim la situația privind achitarea benevolă a amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței, pe parcursul anului 2016, ca urmare a Deciziilor emise de Plenul Consiliului Concurenței, au fost achitate benevol amenzi în mărime de 294 323,27 lei. 

Profit: Ce schimbări ar fi necesare la nivel legislativ/executiv pentru a ameliora mediul concurențial din RM?

V.C.: La acest moment urmează a fi efectuate modificări la Codul Penal în vederea exceptării aplicării prevederilor legii penale față de agenții economici care colaborează cu Consiliul Concurenței, în limitele realizării politicii de clemență, conform prevederilor din Legea concurenței, cât și la Codul contravențional în vederea stabilirii răspunderii pentru acțiunile autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale de restrângere, împiedicare sau denaturare a concurenței.

Totodată, în iulie curent, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului a fost examinat și aprobat proiectul legii pentru aprobarea Programului național în domeniul concurenței și ajutorului de stat pentru anii 2017-2020, elaborat de Consiliul Concurenței. în Program sunt stipulate mai multe acțiuni pentru consolidarea mediului concurențial, inclusiv de ordin legislativ. Aici vorbim de reexaminarea legilor, hotărârilor de Guvern, deciziilor autorităților publice locale etc., care au instituit drepturi exclusive precum și alte bariere anticoncurențiale. Aceasta este cea mai complicată și responsabilă parte a Programului, fiind necesară implicarea tuturor autorităților publice, în limitele competențelor deținute. 

în domeniul ajutorului de stat este necesar ca toate schemele de ajutor de stat să fie aliniate la acquis-ul Uniunii Europene. Aceasta va presupune: identificarea tuturor schemelor existente de ajutor de stat ce nu corespund cerințelor legislației în domeniu, identificarea actelor normative ce vin în contradicție cu legislația în domeniul ajutorului de stat, elaborarea propunerilor de modificare a legislației și prezentarea acestora spre aprobare.

Profit: în ce măsură în activitatea Dvs. vă ajută experiența și practica Consiliilor din alte state? 

V.C.: Consiliul Concurenței colaborează intens cu alte Autorități de Concurență, dar și organizații internaționale de profil în baza acordurilor bilaterale, proiectelor europene și participări active la training-uri și conferințe organizate de aceste platforme internaționale.

De exemplu, până la moment avem semnate 8 tratate, 2 declarații, un plan de acțiuni, cu așa țări ca: Austria, România, Slovacia, Estonia, Cehia etc., iar recent, la evenimentul jubiliar de 10 ani de activitate a Consiliului Concurenței, am semnat și Declarația comună privind crearea rețelei a ajutorului de stat în cadrul Comunității Energetice. în acest context, vreau să menționez că Republica Moldova a asimilat foarte bine experiența statelor UE în domeniul ajutorului de stat și astăzi, Consiliul Concurenței a devenit un donator de experiență pentru alte state din Parteneriatul Estic, cum ar fi Ucraina și Georgia, în implementarea legislației în domeniul ajutorului de stat și promovarea reformelor necesare.

La capitolul asistență externă, fiecare proiect și fiecare grant mic accesat presupune cooperarea și lansarea dialogului, schimbului de experiență cu autorități, experți și instituții de profil din UE sau chiar SUA, toate fiind corelate cu implementarea Acordului de Asociere RM-UE. Am valorificat asistența externă și până acum avem cu aproximație peste 25 de proiecte și granturi deja implementate. Cei mai mari donatori de asistență externă pentru Consiliul Concurenței sunt Delegația UE în RM și Grupul Băncii Mondiale. Pe viitor, ne dorim și ne simțim pregătiți să fim incluși în proiecte ca donatori de experiență pentru țările din Parteneriatul Estic care doresc să parcurgă același drum european care înseamnă aceleași reforme, deja implementate cu succes în Republica Moldova.

Suntem activi în cadrul evenimentelor, platformelor de discuții, conferințelor internaționale și participăm în schimb de informații, aplicarea politicilor și metodologiilor promovate la nivel internațional de organizațiile internaționale ca UNCTAD, OCDE, ICN, Comunitatea Energetică etc. 

Profit: Pe cât de bine legislația națională din domeniul respectiv este ajustată la practicile europene?

V.C.: Noua Lege a concurenței, aprobată în 2012, transpune prevederile art. 101-106 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și este perfect armonizată cu prevederile legislației comunitare și practicele europene. Totodată, în vederea aplicării eficiente a Legii concurenței și a Legii ajutorului de stat au fost adoptate peste 30 de Regulamente, care la fel transpun prevederile legislației europene.

Profit: Care sunt principalele trei obiective strategice ale Consiliului Concurenței pentru anul 2017?

V.C.: Având în vedere evoluțiile și progresele din 2016, precum și realizarea atribuțiilor Consiliului Concurenței pentru anul 2017, ne propunem realizarea următoarelor direcții prioritare de activitate:

  • Implementarea Programului național în domeniul concurenței și ajutorului de stat. Programul va asigura o nouă abordare de dezvoltare a concurenței și deschiderea sectoarelor economice către concurență. Intensificarea eforturilor pentru promovarea culturii concurențiale în vederea lărgirii spectrului de participanți la evenimentele de advocacy;
  • Intensificarea eforturilor în vederea identificării ajutoarelor de stat ilegale și/sau utilizate abuziv. Elaborarea și adoptarea Raportului privind ajutoarele de stat acordate în anul 2016;
  • Intensificarea activităților pro-active de investigare, realizarea studiilor utile de cunoaștere a piețelor (în comun cu partenerii de dezvoltare), revizuirea cadrului normativ de reglementare a mediului de afaceri privind compatibilitatea cu Legea concurenței, aplicarea softului pentru investigații;
  • Fortificarea capacităților instituționale;

• Realizarea angajamentelor Consiliului Concurenței stipulate în documentele de importanță internațională și națională asumate în materie de concurență și ajutor de stat, prevăzute în Acordul de Asociere și PNAAA, Foia de parcurs privind ameliorarea competitivității, Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018.â– 

PROFIT