Categorii Categorii
Prima   |  Presa   |  Publicații  |  ”Evaluarea riscului de distorsionare a concurenței”, autori: Ion MAXIM, Vicepreședintele Consiliului Concurenței și Diana RUSUHANU, Șef Direcție Cercetare și Analitică

”Evaluarea riscului de distorsionare a concurenței”, autori: Ion MAXIM, Vicepreședintele Consiliului Concurenței și Diana RUSUHANU, Șef Direcție Cercetare și Analitică

           
03.02.2022   249 Accesări   RCC OECD-GVH   

Consiliul Concurenței din Republica Moldova desfășoară investigații utile în scopul cunoașterii aprofundate a piețelor și identificării eventualelor disfuncționalități sau riscuri concurențiale, precum și în vederea emiterii unor recomandări pentru ameliorarea mediului concurențial.


Pentru ca activitatea de realizare a investigațiilor utile să fie eficientă și rezultativă, una dintre cele mai importante sarcini ale autorității de concurență este selectarea sectoarelor economice care urmează să fie investigate. Având în vedere faptul că resursele umane și de timp sunt limitate, în vederea selectării piețelor ce urmează să fie studiate se impune o abordare complexă și exhaustivă, fiind necesar să fie selectate acele sectoare care, pe de o parte, sunt de o importanță deosebită pentru economia națională, și, pe de altă parte, prezinte semne de o posibilă distorsionare a concurenței.


Reieșind din aceste preocupări, Consiliul Concurenței a dezvoltat și a pus în aplicare o metodologie de monitorizare a indicatorului integrat de risc de distorsionare a concurenței, un indicator care este calculat anual în baza informațiilor statistice la nivel de sectoare economice. La baza indicatorului integrat de risc stă modelul structură- comportament-performanță, potrivit căruia mediul concurențial are impact direct asupra structurii pieței, structura pieței influențează comportamentul întreprinderilor de pe piață, care în rezultat afectează performanța înregistrată de către sectorul economic.


Indicatorul integrat de risc este conceput să funcționeze ca un instrument de scanare preliminară a tuturor sectoarelor economiei naționale în vederea identificării acelor sectoare care prezintă risc sporit de distorsionare a concurenței. Doar valoarea indicatorului integrat de risc este insuficientă pentru ca Consiliul Concurenței să facă constatări cu privire la starea concurenței într-un sector al economiei naționale, fiind necesare analize suplimentare cu privire la specificul și evoluțiile înregistrate în sectorul examinat. În cazul în care un sector economic înregistrează o valoare înaltă a indicatorului integrat de risc, se constată existența unor riscuri cu privire la starea concurenței, dar nu înseamnă automat existența unei perturbări a concurenței la nivelul sectorului respectiv. Totodată, o valoare redusă a indicatorului integrat de risc nu exclude existența riscurilor sau a unor probleme de ordin concurențial.


Prima etapă a procedurii de determinare a indicatorului integrat de risc este calculularea a 9 indicatori relevanți pentru fiecare sector economic, după cum urmează:

-           2 indicatori ce vizează importanța sectorului examinat pentru economia națională: veniturile din vânzări totale și activele totale;

Valoarea acestor indicatori reflectă ponderea sectorului economic în PIB și capacitatea de producție a acestuia. Sectoarele care înregistrează valori mai mari ale acestor indicatori vor obține un scor mai înalt la calculul final.

-           3 indicatori ce caracterizează structura pieței: numărul total de întreprinderi, coeficientul de variație a veniturilor din vânzări și coeficientul de variație a activelor.

 

Numărul total de întreprinderi din sectorul economic se determină cu luarea în considerare doar a întreprinderilor active, care au realizat venit din vânzări în anul precedent. Un număr mare de întreprinderi active pe piață poate însemna un nivel de concentrare mai redus și o situație mai favorabilă concurenței. În acest caz sectorul economic va obține un punctaj mic la etapa următoare, și viceversa.

 

Coeficientul de variație a veniturilor din vânzări este un parametru adimensional care reflectă gradul de eterogenitate și de concentrare a unui sector economic în dependență de veniturile din vânzări realizate de către întreprinderi. O valoare mai mică a coeficientului de variație a veniturilor din vânzări semnifică un indice de concentrare a pieței IHH mai mare, și respectiv o situație nefavorabilă a mediului concurențial. Creșterea coeficientului de variație a veniturilor din vânzări semnifică o intensificare a concurenței în sectorul examinat, a cărui structură devine mai puțin uniformă. La etapa următoare se va oferi un punctaj mai mare pentru valori mici ale coeficientului de variație a veniturilor din vânzări, și invers - pentru valori mari ale acestui indicator se va oferi un punctaj mai mic.

 

Coeficientul de variație a activelor într-un anumit sector economic reflectă gradul de eterogenitate a acestui sector în dependență de capacitățile de producție deținute de către întreprinderi. Existența unui lider evident în capacitățile de producție semnifică un risc sporit de distorsionare a mediului concurențial. În cazul unor valori mari ale coeficientului de variație a activelor se va acorda un punctaj mai mare decât în cazul unor valori mici ale acestui indicator.

-           3 indicatori care reflectă rezultatele pieței: modificarea relativă a numărului de întreprinderi față de anul precedent, profitabilitatea medie și modificarea relativă a productivității medii a muncii.

 

Modificarea relativă a numărului de întreprinderi active față de anul precedent reflectă intrările și ieșirile înregistrate în sectorul examinat. Creșterea în timp a numărului de întreprinderi active într-un anumit sector economic semnifică o situație favorabilă concurenței în acest sector, și această situație va fi punctată cu un scor mic. Ieșirea întreprinderilor de pe piață și descreșterea numărului de întreprinderi reflectă o situație nefavorabilă a mediului concurențial, respectiv va fi punctată cu un scor înalt la etapa următoare.

 

Valori relativ mari ale profitabilității înregistrate într-un sector economic comparativ cu alte sectoare poate fi semn a unei concurențe efective reduse între întreprinderi, și în acest caz la etapa următoare se va oferi un punctaj înalt.

 

Productivitatea muncii este indicatorul care reflectă eficiența utilizării resurselor. Concurența stimulează creșterea productivității. Creșterea în timp a productivității muncii într-un sector economic este semn a intensificării concurenței, și va fi punctată cu un punctaj mai mic la etapa următoare.

-           1 indicator ce vizează importanța sectorului economic pentru consumatori.

 

În vederea determinării importanței sectorului economic pentru consumatori, se calculează ponderea fiecărei categorii de cheltuieli în totalul cheltuielilor de consum medii lunare pe o persoană.

 

În urma calculului realizat la etapa precedentă, pentru fiecare dintre cei 9 indicatori se obține câte o serie de date structurate, cu o variabilitate însemnată, ce reprezintă valorile indicatorului pentru fiecare dintre sectoarele economiei naționale. Întrucât seriile de date obținute nu sunt omogene, în scopul agregării acestora într-un indicator integrat de risc este necesar ca rezultatele să fie transpuse într-un format în care vor putea fi cuantificate, prin atribuirea de punctaj. Astfel, la etapa următoare pentru fiecare sector economic se acordă un punctaj cuprins între valorile 1-7, în dependență de corelația dintre indicatorul calculat și riscul de distorsionare a mediului concurențial, pe de o parte, și modul în care indicatorul calculat pentru acest sector economic se poziționează față de valorile minime, medii și maxime ale acestui indicator înregistrate la nivel de economie națională, pe de altă parte.

 

De regulă, un punctaj mai mare se va oferi acelor sectoare economice care sunt de importanță deosebită pentru economia națională și pentru consumatori, sau care prezintă un risc sporit de distorsionare a mediului concurențial.

 

În final, fiind un indicator agregat, indicatorul integrat de risc pentru fiecare sector economic se determină prin însumarea punctajului atribuit acestui sector pentru fiecare dintre cei 9 indicatori relevanți. După calcularea indicatorului integrat de risc pentru fiecare sector, se elaborează clasamentul final - un tabel în care sunt prezentate toate sectoarele economice după Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei (CAEM) sortate descrescător în dependență de valoarea indicatorul integrat de risc obținut. 

 

Din experiența Republicii Moldova, aplicarea în practică a metodologiei descrise mai sus a demonstrat că atribuirea unor grade de prioritate sectoarelor economice în dependență de indicatorul integrat de risc poate fi utilizată eficient în scopul identificării sectoarelor economice care ar trebui să fie studiate mai detaliat de către autoritatea de concurență.  

 

De exemplu, în urma calculului indicatorului integrat de risc realizat în baza datelor statistice disponibile pentru anii precedenți, a fost identificat și selectat în calitate de obiect de studiu sectorul comercializării produselor chimice ca fiind unul din sectoarele care prezintă un risc ridicat de distorsionare a mediului concurențial. Prin urmare, în a. 2019 a fost inițiat un studiu al pieței comercializării produselor chimice, în primă etapă fiind examinată în mod deosebit piața comercializării produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților. În cadrul investigației utile s-a determinat că caracteristicile pieței comercializării produselor de uz fitosanitar și fertilizanților pe teritoriul Republicii Moldova denotă o posibilă distorsionare a concurenței. Totodată, în urma examinării mai detaliate a ofertelor înaintate producătorilor agricoli, Consiliul Concurenței a constatat existența semnelor unui acord anticoncurențial la comercializare produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților de către principalii jucători de pe piață.

 

Drept rezultat, în a. 2020 a fost inițiată o investigație cu privire la semnele de acorduri anticoncurențiale, manifestate prin fixarea prețurilor, pe piața comercializării produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților. Investigația menționată s-a finalizat în luna martie a. 2021 prin constatarea încălcării, fiind vorba despre cel mai mare cartel depistat de Consiliul Concurenței, și, posibil, cea mai mare amendă administrativă aplicată în Republicii Moldova. Astfel, Consiliul Concurenței a amendat 4 întreprinderi cu suma totală de cca 4,4 milioane euro, pentru participarea în acorduri orizontale de tip cartel dur, manifestat prin stabilirea/fixarea directă și indirectă a prețurilor de vânzare și a altor condiții de tranzacționare la comercializarea către terți a produselor de uz fitosanitar și fertilizanților de marca Bayer și Belchim pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 2015-2020.

 

În rezultatul investigației, au fost acumulate probe directe care demonstrează comunicarea între întreprinderi prin care se fixează prețurile și unele condiții de tranzacționare a produselor de uz fitosanitar către întreprinderile agricole de pe teritoriul țării. Ca efect al acestor înțelegeri de cartel,   s-a constatat că prețurile la produsele similare vândute pe teritoriul României și Ukrainei sunt cu aproximativ 28-43% mai mici decât în Republica Moldova. Astfel, consumatorii au fost nevoiți să cumpere produsele agricole la prețuri mai înalte, iar produsele agricole autohtone au devenit mai puțin competitive.

 

Având în vedere rezultatele obținute în urma selectării piețelor care vor studiate în baza screeningului tuturor sectoarelor economiei naționale în conformitate cu criteriile de risc, Consiliul Concurenței va continua să utilizeze acest instrument în planificarea activității sale, inclusiv fiind luată în calcul dezvoltarea și perfecționarea acestuia pe viitor.



 

Arrow Prev

             

        

Arrow Next