VIORICA CĂRARE: „EFECTUL UNEI CONCURENȚE LOIALE SE RESIMTE NU DOAR PRIN REDUCEREA PREȚURILOR, CI ȘI PRIN CALITATEA SERVICIILOR PRESTATE”

Președintele Consiliului Concurenței, Viorica Cărare a vorbit, într-un interviu acordat pentru TRIBUNA, despre rolul organizației pe care o conduce în combaterea licitațiilor trucate, situația distorsionantă pe piața carburanților, cum se explică progresul dublu înregistrat în 2017 pe segmentul sancționărilor și altele. 

T: Potrivit raportului prezentat de Consiliul Concurenței, circa 80% din numărul total de cazuri identificate de angajații direcției în privința acordurilor anticoncurențiale s-au referit la trucarea ofertelor la licitațiile publice. Cum decurg investigațiile și care sunt metodele prin care se „câștigă licitațiile publice"?

V.C.: În raportul de activitate al Consiliului Concurenței o să găsiți, atât rezultatele investigațiilor, cât și încălcările legii în baza cărora au fost aplicate amenzi. Achizițiile aranjate, trucate sau mimate reprezintă o încălcare conform Legii Concurenței, acestea  fiind calificate drept acorduri anticoncurențiale care restricționează concurența.

Cei care încalcă legea, participând cu oferte trucate la licitațiile publice, au ca obiectiv în cele mai dese cazuri creșterea prețului la produse sau servicii ofertate prin mimarea licitațiilor. Toate aceste acțiuni sunt în detrimentul consumatorului și au un efect negativ, reprezentând o restricționare gravă a concurenței.

Scopul licitațiilor publice este de a asigura principiul preț calitate printr-o procedură transparentă și legală. Acest deziderat trebuie să stea la baza oricărei licitații publice. Dar, realitatea deseori este alta, acordurile dure sunt cele mai dăunătoare pentru mediul concurențial. Din acest motiv, Consiliul Concurenței a efectuat multe investigații în acest domeniu care s-au finalizat prin impunerea amenzilor conform legii.

T: Cine sunt oamenii care stau în spatele acestor carteluri?

V.C.: În majoritatea cazurilor persoanele implicate în aceste acțiuni ilegale sunt factorii de decizie ai întreprinderilor care, în cazul licitațiilor publice, urmăresc scopul câștigului ofertei la prețurile propuse de către aceștia.

T: Practic rezultatele afișate în raportul pentru anul 2017 denotă un progres dublu pe toate direcțiile, inclusiv și pe cel al sancționărilor. Astfel, anul trecut au fost aduse în vistieria statului 8 295 713,85 lei grație amenzilor stabilite companiilor care au încălcat legea, ceea ce este de două ori mai mult față de 2016. Cum se explică aceste rezultate, a devenit activitatea Consiliului mai eficientă or agenții economici sunt tot mai iresponsabili?

V.C.: Domeniul concurenței este unul complex și relativ nou pentru Republica Moldova, comparativ cu alte țări unde autoritățile de concurență au la activ zeci de ani de activitate. În acest context nu putem privi lucrurile doar în nuanțe albe sau negre. Cum ați menționat și în întrebare, în anul 2017, ca urmare a Deciziilor Plenului Consiliului Concurenței, emise pe marginea investigațiilor, au fost încasate amenzi în bugetul statului în mărime totală de 8 295 713,85 lei. Ca să înțelegem și să dăm o apreciere corectă activității Consiliului Concurenței, este important să menționăm câteva lucruri. O parte din amenzile aplicate de Consiliul Concurenței au fost achitate benevol de agenții economici în bugetul de stat, fără a fi contestate în instanța de judecată, o altă parte din amenzile încasate în bugetul de stat se datorează deciziilor pozitive emise de instanțele de judecată, prin care au fost menținute deciziile Consiliului Concurenței (în anul 2017 aproximativ 90% din deciziile CC au fost menținute de instanța de judecată). Aceste rezultate se datorează în primul rând eficienței activității autorității, cât și acțiunilor de promovare a culturii concurențiale în societate, care au responsabilizat agenții economici, subiecți ai investigațiilor efectuate de Consiliul Concurenței. În același timp, resimțim și rezultatele pozitive ale instruirilor cu implicarea experților din UE pentru judecătorii din Republica Moldova, în cadrul cărora s-au examinat cazurile de încălcare a legislației din domeniul concurenței. Aceste rezultate ne fac și mai încrezători că mergem pe calea corectă, finalitatea acestui drum fiind un mediu concurențial mai sănătos.

T: Cum au loc campaniile de informare pe care le desfășoară Consiliul pentru a disciplina activitatea întreprinderilor ?

V.C.: Cum spuneam mai devreme, o parte din eforturile Consiliului Concurenței sunt îndreptate spre activitățile de informare și advocacy. Lucrăm foarte mult la acest capitol, atât cu autorități și instituții publice, cât și cu mediul de afaceri. În 2017, am organizat 223 de evenimente la care au participat nu numai reprezentanții ai mediului de afaceri și funcționari publici, dar și avocați, juriști și judecători.

Aceste activități se organizează pentru agenții economici de bună-credință, care sunt interesați să cunoască și să activeze în cadrul prevederilor legale din domeniul concurenței. Astfel, când se vor confrunta cu o situație care cade sub incidența Legii concurenței, să nu comită încălcări din neștiință. Cu părere de rău, sunt și agenți economici care acționează și din rea-credință. Cu aceștia luptăm prin sancționare și aplicarea amenzilor, care în unele cazuri sunt destul de mari.

T: Câți inspectori activează în cadrul Consiliului? Câți din ei ies zilnic în teren?

V.C.: În cadrul Consiliului Concurenței avem 49 de persoane cu funcții de control și care sunt implicați în inspecții. Activitatea lor de bază nu este doar să meargă zilnic în inspecții. Pregătirea pentru o inspecție necesită multă muncă și analiză: a semnelor care sunt depistate sau semnalate, pregătirea justificării pentru efectuarea acestor acțiuni, identificarea subiecților implicați, chiar și identificarea surselor de unde poate fi preluată informația, dar și tipul acesteia. Este o muncă grea și responsabilă, drept pentru care, persoanele care merg în teren, pe lângă obligațiunile zilnice, au mereu instruiri, simulări, perfecționări, schimburi de experiență.

T: Concurenţa loială duce la reducerea preţurilor. În ultimii 2-3 ani, sunt domenii în care concurența a început să se simtă mai bine?

V.C.: Efectul unei concurențe loiale se resimte nu doar prin reducerea prețurilor, ci și prin calitatea serviciilor prestate, excluderea unor bariere de intrare pe piață.

Drept exemplu putem menționa sectorul telecomunicațiilor. În rezultatul intervenției Consiliului Concurenței au fost înlăturate impedimentele în calea intrării pe piața de comercializare cu ridicata a produselor și serviciilor preplătite de telefonie mobile. Astfel, Orange Moldova, Moldtelecom și Moldcell au adoptat politici de distribuție și selecție a partenerilor săi exclusivi și neexclusivi care cuprind dispoziții cu privire la politica de distribuție și modalitatea de selecție a partenerilor și care sunt plasate pe paginile web, asigurând, astfel, condiții echitabile și transparente tuturor partenerilor.

Un exemplu de reducere a tarifului ca efect a intervenției Consiliului Concurenței este cazul ÎS „Calea Ferată din Moldova". Practica implementată de ÎS „CFM" a fost una de discriminare faţă de agenţii economici, la care unul din punctele de plecare/sosire era PLIG (zonă economică liberă pe teritoriul Republicii Moldova), iar celălalt punct era teritoriul Republicii Moldova, fiindu-le aplicat un tarif mediu internaţional de 20,21 euro/tona fără TVA, iar altor agenţi economici, la care unul din punctele de plecare/sosire era orice altă staţie de pe teritoriu al Republicii Moldova, fiind aplicat tariful local de 11,77 euro/tona fără TVA. În rezultatul intervenției Consiliului Concurenței, ÎS „CFM" nu mai percepe tarife internaționale pentru transportul de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova.

În urma stopării practicilor anticoncurențiale, cel mai important indicator de activitate -coraportul dintre impactul asupra bunăstării consumatorilor și bugetul alocat pentru activitatea Consiliului Concurenței, a înregistrat o valoare sporită. Astfel, la un leu (bani publici) alocat Consiliul Concurenței în anul 2017, bunăstarea consumatorului a crescut cu 9 lei.

T: Avem domenii în Moldova în care a existat concurență și la un anumit moment a dispărut din cauza apariției unor dominanți?

V.C.: În Republica  Moldova există mai multe sectoare unde activează întreprinderi care dețin poziție dominantă. Faptul că pe o piață activează o întreprindere dominantă, nu înseamnă că pe această piață nu există concurență.

Este important să menționăm că deținerea poziției dominante nu este o acţiune ilegală. Faptul că există întreprinderi care datorită eficienţei lor sau datorită faptului că au intrat primii pe piaţă, au reușit să obțină succes, nu ar trebui să constituie motiv de îngrijorare pentru autorităţile de concurenţă. În același timp, întreprinderea dominantă are o responsabilitate sporită în respectarea regulilor de concurenţă.

T: Cum colaborează Consiliul Concurenții cu agențiile naționale de reglementare în ameliorarea situației în domeniile reglementate, unde există un regulator?

V.C.: Consiliul Concurenței conlucrează cu autoritățile publice în vederea realizării prevederilor legislației în domeniul concurenței, ajutorului de stat și publicității. Consiliul Concurenței solicită opinia autorităților de reglementare în cazul investigațiilor pe piețele reglementate. De asemenea, autoritățile de reglementare și alte autorități ale administrației publice sesizează Consiliul Concurenței cu privire la semnele încălcării legislației concurențiale. Aş mai menţiona că autoritățile administrației publice transmit spre avizare proiectele de acte legislative și normative, pentru excluderea potențialelor clauze anticoncurențiale din aceste documente. În 2017 am analizat 89 de proiecte de acte normative, dintre care la 71 am prezentat propuneri și recomandări de respectare a cadrului normativ din domeniul concurenței, ajutorului de stat și publicității.

T: Problema carburanților - cap de afiș în ultima perioadă, dar și în general în ultimii ani. Ce se întâmplă în acest domeniu? De la o zi la alta, prețurile cresc ca pe drojdii, deși nu putem spune că  nu există o concurență pe piață între furnizori.

V.C.: Aveți dreptate, concurența pe această piață există, dovadă fiind și campaniile promoționale active de diferit gen ale operatorilor de pe această piață.

Problema este că această concurență este distorsionată și, ceea ce este mai grav, limitată de reglementările neadecvate. Și nu vorbesc aici doar de plafonarea prețurilor. Chiar condițiile speciale de licențiere a importatorilor de produse petroliere, modificate ultima dată în anul 2007, sunt demult depășite de evoluțiile din acest sector. Obligarea importatorilor de a deține rezervoare de cel puțin 5 mii m3 (care pot fi goale în orice moment, deci nu garantează securitatea energetică) este o barieră esențială de intrare pe piață, protejând concurenții existenți. Am opinat de fiecare dată că cea mai eficientă soluție pentru problemele pieței produselor petroliere este liberalizarea acesteia prin excluderea barierelor nejustificate de intrare pe piață. Și atunci concurența își va spune cuvântul.

T: Care sunt obiectivele de bază ale programului în domeniul concurenței și ajutorului de stat ?

V.C.: Programul național în domeniul concurenței și ajutorului de stat 2017-2020 este un document important pentru parcursul nostru ca țară spre un mediu concurențial mai sănătos. Este ca o foaie de parcurs pentru noi ca instituție de profil, dar cel mai important, acest document trasează niște direcții și obiective clare pentru alte autorități publice care sunt parte a acestui proces și trebuie să se implice activ în construcția unui mediu concurențial mai sănătos.

Obiectivele acestui Program sunt ambițioase: reglementarea sectoarelor economice, eficientizarea și utilizarea banilor publici într-un mod transparent și util. Până în 2020 trebuie să obținem următoarele rezultate: reducerea indicelui de reglementare a pieţei produselor de la 2,48 în prezent, la 1,55 către anul 2020 și reducerea ponderii ajutorului de stat în PIB de la 4% până la 1% .

T: Apropo de diminuarea ajutorului de stat de la 4% la 1% din PIB, până în 2020. Ce aveți de gând să întreprindeți pentru a atinge acest obiectiv?

V.C.: Micșorarea valorii ajutorului de stat în PIB urmează a fi realizată inclusiv prin advocacy, procesul de aliniere a schemelor de ajutor de stat existente, delegarea serviciului de interes economic general în conformitate cu practica internațională în domeniu, colaborarea cu autoritățile administrației publice centrale și locale.

Ca urmare a acțiunilor întreprinse deja, pentru alinierea schemelor de ajutor de stat existent, adică, cele care au fost implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, în anul 2017 valoarea ajutorului de stat existent s-a micșorat cu 0,5%  în PIB.

Vreau să menționez că reducerea valorii ajutorului de stat  în PIB nu este un scop în sine, este necesar să crească eficiența intervenției statului în economie, obiectivul final constituind ajutoare mai puține, dar mai bine țintite.

T: Sunt multe persoane care trimit sesizări anonime? Care sunt cele mai reclamate domenii?

V.C.: Pe parcursul anului, ne sunt adresate în jur de 10 sesizări și petiții anonime, preponderent din domeniului licitațiilor publice. Deși, conform legii cu privire la petiționare, petițiile anonime nu se examinează, Consiliul Concurenței ia în considerație orice informație parvenită și o supune verificării prin utilizarea tacticilor  de investigație.

T: Ce investigaţii se vor mai termina anul acesta?

V.C.: Toate investigațiile începute anterior și care din punct de vedere procedural sunt într-un stadiu avansat de investigare, vor fi  finalizate în 2018. Investigațiile sunt realizate pe toate tipurile de încălcări anticoncurențiale, începând cu acorduri anticoncurențiale și terminând cu concentrări economice nenotificate.

Se depune un efort sporit pentru finalizarea investigațiilor într-un termen cât mai redus, fără a influența calitatea dosarelor. Astfel, în 2017, termenul de investigare la majoritatea investigațiilor s-a redus de aproape de 2 ori.

Mai mult ca atât, datorită creșterii calității investigațiilor și productivității muncii a personalului Consiliului Concurenței, circa 90% din deciziile Consiliului au fost menținute de către instanțele judecătorești, iar valoarea amenzilor menținute a fost de 23,5 milioane de lei, cu 4 milioane de lei mai mult decât bugetul executat al Consiliului Concurenței.

În privința rezultatelor investigațiilor finalizate, Consiliul Concurenței, urmând procedurile de transparență, publică deciziile respective ale Plenului Consiliului Concurenței pe pagina web a autorității de concurență: www.competition.md/ și pe pagina de facebook a Consiliului Concurenței.

De asemenea, sumarul celor mai importante investigații este inclus și în Raportul anual de activitate al Consiliului Concurenței, care la fel este publicat pe pagina web oficială, prezentat și distribuit în cadrul diferitor evenimente publice.

Dima Garcaliuc