Prima   |  Presa   |  Interviuri  |  Orice persoană fizică sau juridică căreia i-a fost încălcat un drept legitim poate sesiza Consiliul Concurenţei

Orice persoană fizică sau juridică căreia i-a fost încălcat un drept legitim poate sesiza Consiliul Concurenţei

           
10.08.2016   973 Accesări   Capital Market   

Interviu oferit ziarului Capital Market de către un grup de experţi ai Consiliului Concurenţei, în frunte cu Veaceslav Guţuţui, membru al Plenului Consiliului Concurenţei.

- Recent, Consiliul Concurenţei (CC) şi-a prezentat raportul de activitate la şedinţa Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, iar judecând după vot, reglementatorul se bucură de încredere din partea deputaţilor. Cu toate acestea, în opinia Dvs., ce a reuşit şi ce nu a reuşit să facă instituţia anul trecut şi de ce?

- În anul 2015, Consiliul Concurenţei a progresat în activităţile desfăşurate, înregistrând rezultate mai bune decât în anii precedenţi. A fost intensificată activitatea de investigare a cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale. Numărul total de investigaţii în derulare a fost de 79 (în creştere în comparaţie cu anul 2014, când au fost 62 de cazuri), a celor finalizate - de 35 şi a celor iniţiate - de 36. Valoarea totală a sancţiunilor impuse a alcătuit 38,04 mln. lei, fiind înregistrată o creştere considerabilă a nivelului sancţiunilor aplicate în 2015, faţă de anii precedenţi. În cazurile când a fost posibilă restabilirea concurenţei efective pe piaţă, fără aplicarea măsurilor de sancţionare, s-a utilizat instrumentul acceptării angajamentelor.

În 2015, în vederea restabilirii mediului concurenţial, în premieră, Consiliul Concurenţei a obligat două întreprinderi implicate în concentrare economică, să dizolve concentrarea economică realizată pentru grupul format din mai multe companii turistice, care a obţinut o poziţie dominantă pe piaţa formării pachetelor turistice cu destinaţia Turcia. Autoritatea de concurenţă a obligat grupul de întreprinderi să restabilească situaţia existentă, anterior punerii în aplicare a concentrării. Întreprinderii, care a pus în aplicare concentrarea economică, i-a fost aplicată o amendă de 21,08 mln. lei. (Totodată, această Decizie a fost contestată în instanţa de judecată, care a dispus suspendarea hotărârii în partea ce ţine de încasarea amenzii în bugetul de stat până la soluţionarea cauzei în fond).

În rezultatul examinării în procedura contenciosului administrativ a acţiunilor intentate, au fost finalizate 8 cauze, dintre care în 7 cazuri instanţa de judecată a dat câştig de cauză Consiliului Concurenţei, ceea ce denotă o rată a câştigurilor în instanţa de judecată în mărime de 87,5%.

Au fost implementate, în premieră, mai multe instrumente ale politicii de concurenţă, unul dintre ele fiind acceptarea angajamentelor propuse de către întreprinderi, care contribuie la înlăturarea încălcărilor şi restabilirea rapidă a mediului concurenţial.

În vederea promovării politicii statului în domeniul concurenţei şi evaluării impactului de reglementare asupra mediului concurenţial, excluderii tratamentelor preferenţiale în favoarea unor agenţi economici, înlăturării şi prevenirii instituirii barierelor anticoncurenţiale în diferite sectoare economice, Consiliul Concurenţei, pe parcursul anului 2015, a avizat 68 de proiecte de acte legislative şi normative, majoritatea fiind cu propuneri şi recomandări de îmbunătăţire a conţinutului lor.

Tot în 2015 a fost elaborat şi prezentat Parlamentului şi Guvernului primul Raport privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova. Raportul a vizat perioada 01.01.2011-16.08.2013, fiind de fapt o inventariere a ajutoarelor de stat existente la data intrării în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

În premieră, reprezentanţii Consiliului Concurenţei au participat în calitate de experţi, pentru o autoritate de concurenţă străină în cadrul proiectului Uniunii Europene "Armonizarea sistemului de achiziţii publice din Ucraina la standardele UE".

În anul 2015, a fost lansată platforma de discuţii Competition CaFE, care oferă posibilitatea unei comunicări tematice cu părţile interesate într-un nou format.

În contextul preluării celor mai bune practici internaţionale din domeniul concurenţei şi ajutorului de stat, dar şi în vederea dezvoltării relaţiilor de colaborare internaţională, pe parcursul anului 2015, Consiliul Concurenţei a fortificat cooperarea cu diferite entităţi internaţionale (Banca Mondială, Comisia Europeană, ICN, CIPA) şi a dezvoltat parteneriate pe cale bilaterală.

Desigur că este încă mult de realizat în vederea soluţionării tuturor problemelor mediului concurenţial. În acest context, Consiliul Concurenţei, în anul 2015, a elaborat proiectul Programului naţional din domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru a asigura demonopolizarea sectoarelor economice şi deschiderea lor către concurenţă. Proiectul Programului este la etapa de finalizare şi va fi înaintat în viitorul apropiat Parlamentului pentru dezbateri şi aprobare.

Un grup important de probleme se referă la asigurarea independenţei organizaţionale şi financiare, precum şi consolidarea capacităţii instituţionale a Consiliului Concurenţei. La fel rămâne deschisă problema avizării obligatorii a proiectelor actelor normative şi legislative sub aspectul impactului asupra concurenţei, în vederea prevenirii adoptării unor norme anticoncurenţiale şi excluderii unor potenţiale abuzuri din partea autorităţilor publice, deoarece nu în toate cazurile autorităţile publice-iniţiatoare de proiecte de acte legislative şi normative solicită avizul Consiliului Concurenţei.

O problemă importantă este şi asigurarea accesului Consiliului Concurenţei la bazele de date deţinute de autorităţile publice în vederea obţinerii în termeni restrânşi a informaţiilor necesare efectuării investigaţiilor concurenţiale.

Consiliul Concurenţei a elaborat un set de propuneri concrete pentru a rezolva problemele enumerate, care au fost expediate în adresa Parlamentului şi Guvernului.

- În raport s-a menţionat că majoritatea litigiilor judiciare dintre Consiliu şi companii, ce au intrat în vizorul autorităţii de reglementare, s-au încheiat în favoarea CC. În opinia dumneavoastră, care este motivul acestor realizări? În ce măsură este adevărată opinia că e dificil să te judeci cu o autoritate de reglementare care stabileşte regulile de joc?

- Menţinerea deciziilor Plenului Consiliului Concurenţei de către instanţele de judecată se datorează faptului că deciziile adoptate de către Plen sunt bine elaborate şi argumentate. Până la adoptarea unei decizii de către Plen, se desfăşoară un amplu proces de investigaţie, în cadrul căruia o echipă de investigaţie, formată din colaboratorii subdiviziunilor specializate ale Consiliului Concurenţei, efectuează multiple acte procesuale, solicitări de informaţii, interviuri, inspecţii, în vederea acumulării probelor relevante.

În baza acumulării acestor informaţi, echipa de investigaţie întocmeşte raportul de investigaţie a cărui versiune neconfidenţială se remite părţilor pentru informare. În termen de 30 de zile lucrătoare, părţile au dreptul să prezinte observaţii asupra raportului de investigaţie. Astfel, părţile au posibilitatea să se expună asupra celor constatate în raportul de investigaţie, prezentând probe în susţinerea celor invocate.

În vederea creării şi fortificării opiniei membrilor Plenului Consiliului Concurenţei cu privire la circumstanţele cauzei, probele acumulate, vinovăţia părţilor şi sancţiunea aplicabilă, acordării dreptului la apărare a părţilor implicate în investigaţie, se organizează audieri ale părţilor sau ale persoanelor terţe. Audierile sunt organizate sub egida Plenului Consiliului Concurenţei, numărul acestora fiind în creştere: în anul 2014 au fost organizate 14 audieri, iar în 2015 - 25 audieri. În prezent, la fiecare investigaţie mai complicată se realizează cel puţin o audiere a părţilor la dosar.

Membrii Plenului, în urma analizei informaţiilor şi probelor acumulate de la părţile implicate în investigaţie şi ca urmare a exercitării dreptului la apărare pentru părţile implicate într-o investigaţie, apreciază critic şi obiectiv problemele de ordin concurenţial atât prin prisma reclamantului, cât şi a reclamatului, ado­ptând decizii suficient de bine structurate şi argumentate, fundamentate pe multiple probe acumulate pe parcursul investigaţiei.

La investigaţiile desfăşurate se munceşte asiduu, fiind implicaţi specialiştii din echipele de investigaţie (la etapa raportului de investigaţie), precum şi membrii Plenului Consiliului Concurenţei (la etapa emiterii deciziei de iniţie­re a investigaţiei şi etapa adoptării deciziei).

Cu privire la opinia că e dificil să te judeci cu o autoritate de reglementare, care stabileşte regulile de joc, menţionăm că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, justiţia se înfăptuieşte pe principiul egalităţii tuturor persoanelor. Astfel, instanţele de judecată aplică acest principiu şi nici o parte a procesului nu beneficiază de careva privilegii. În acelaşi timp, regulile de joc în diferite sectoare economice sunt stabilite de Parlament, Guvern şi regulatori, prin adoptarea legilor şi actelor normative.

- În context, puteţi exprima poziţia Consiliului pe următoarele probleme de actualitate:
a) acordarea de către Guvern a creditelor celor trei bănci problematice?

- Atribuţiile Consiliului Concurenţei, conform art. 39, lit. h) a Legii concurenţei, sunt de a autoriza, monitoriza şi raporta ajutorul de stat. Notificarea ajutorului de stat se depune de către furnizor sau iniţiator Consiliului Concurenţei. Astfel, Consiliul Concurenţei nu examinează necesitatea sau oportunitatea acordării ajutorului de stat, întreaga responsabilitate asupra iniţierii unui ajutor de stat aparţinând exclusiv iniţiatorului şi furnizorului ajutorului de stat.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a notificat Consiliul Concurenţei intenţia de acordare a ajutorului de stat pentru trei bănci. Această măsură a avut ca obiectiv salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate şi avea menirea să asigure stabilitatea financiară a Republicii Moldova în scopul evitării unei crize financiare sistemice.

Plenul Consiliului Concurenţei a evaluat măsura de sprijin notificată de către BNM, constatând că aceasta reprezintă ajutor de stat. Ulterior, Consiliul de administraţie al BNM a decis acordarea creditului de urgenţă sub garanţia Guvernului emisă de Ministerul Finanţelor.

BNM urma să prezinte Consiliului Concurenţei, în termen de 6 luni de la acordarea ajutorului de stat, un plan de restructurare sau de lichidare a beneficiarilor. Nefiind prezentat planul sus-menţionat, Plenul Consiliului Concurenţei a dispus iniţierea investigaţiei referitor la semnele încălcării legislaţiei în domeniul ajutorului de stat de către BNM. Conform Deciziei Plenului Consiliului Concurenţei din decembrie 2015, Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor întreprind măsuri de recuperare a ajutorului acordat.

A discutat Lilia Alcază

 

 

Arrow Prev

             

       

Arrow Next