Categories Categories
Home   |  Press   |  Intervius  |  Cultura concurenţială la început de cale

Cultura concurenţială la început de cale

           
09.06.2015   4886 Views   Profit   

În drumul spre o economie de piaţă veritabilă, Republica Moldova are nevoie de instituţii funcţionale care să asigure dezvoltarea ascendentă a economiei. Una dintre aceste instituţii, de care depinde existenţa unei competiţii sănătoase pe piaţă, este Consiliul Concurenţei, succesorul de drept al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei. Preşedintele Consiliului, Viorica Cărare, afirmă că în Republica Moldova cultura concurenţială este abia la început de cale, însă se arată sigură că toate schimbările din ultimii ani vor contribui la dezvoltarea unei competiţii sănătoase de pe urma căreia va avea de câştigat atât statul, cât şi Măria sa, consumatorul.

Profit: Dnă Cărare, la mai bine de doi ani de la transformarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei în Consiliul Concurenţei, cum apreciaţi activitatea noii structuri pe care o conduceţi? Credeţi că această schimbare a îndreptăţit aşteptările în sensul îmbunătăţirii situaţiei la capitolul concurenţei în Republica Moldova?

Viorica Cărare:
Consider că pentru a vorbi despre rezultate şi îmbunătăţiri esenţiale în domeniul concurenţial trebuie să treacă nu doi, dar, cel puţin, 10 ani. Transformarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei în Consiliul Concurenţei a fost foarte importantă pentru dezvoltarea mediului concurenţial din Republica Moldova şi mă bucur că, în final, am reuşit să facem această schimbare, pentru că am întâmpinat foarte multe obstacole şi rezistenţă. În fond, schimbarea nu ţine doar de acest rebranding, cum poate părea la prima vedere, ci de adoptarea unei noi legislaţii în domeniu. Astfel, în septembrie 2012, a fost publicată o nouă Lege a concurenţei, care ne impune mult mai multe obligaţii, iar cu o lună înainte, în august 2012, cea a ajutorului de stat.

Acestea sunt două legi pro-europene foarte complicate şi necesare pentru crearea unui mediu concurenţial echitabil în Republica Moldova. Prin urmare, acum suntem axaţi pe ideea implementării legislaţiei date, fapt care presupune, în primul rând, realizarea reformei instituţionale. Am schimbat deja structura organizaţională a Consiliului şi am majorat numărul de angajaţi. În scopul suplinirii locurilor vacante, am anunţat concurs pentru aproape 50 de posturi de economişti, jurişti, specialişti mass-media, relaţii externe, traducători etc., care se va încheia la finele lunii noiembrie.

Preponderent, oferim şanse tinerilor absolvenţi şi, cel mai important lucru, nu solicităm experienţă de muncă. De ce? Pentru că avem nevoie de oameni deştepţi, care ştiu a gândi şi care vor să înveţe, dat fiind că specializare în concurenţă în Republica Moldova, la moment, nu există. Astfel, suntem în situaţia de a instrui singuri angajaţii şi de a le forma deprinderi de lucru pornind de la cunoştinţele pe care le au. În context, am lansat un parteneriat cu România şi Ucraina în ceea ce priveşte instituirea masterului în concurenţă. De asemenea, realizăm mai multe proiecte europene şi cu Banca Mondială pentru a instrui angajaţii atât în Moldova, cât şi peste hotare. Vrem să angajăm şi să învăţăm personalul, iar din vara anului 2015 cred că vom putea activa deja în plină forţă.

Profit: Ce reprezintă Sistemul informaţional „Registrul ajutoarelor de stat" din Moldova (SIRASM), dat drept exemplu pentru mai multe state?

V.C.:
SIRASM-ul este o iniţiativă care ne aparţine şi sperăm că va fi implementată cu succes, având în vedere că este complicat de gestionat ajutoarele de stat la nivel naţional. În fond, aceasta prevede întocmirea unui registru al ajutorului de stat electronic, care ne-a luat aproape un an de zile, proiectul fiind finanţat de Banca Mondială. Implementarea acestui Sistem de notificare, monitorizare şi raportare a măsurilor de ajutor de stat va permite fiecărui furnizor de ajutor de stat, care sunt autorităţile publice locale şi centrale, să completeze formularele în format electronic, fără deplasare la sediul Consiliului, economisind timp şi resurse materiale. Astfel, în rezultatul utilizării registrului electronic vom avea o monitorizare foarte strictă a tuturor ajutoarelor de stat acordate la zi.

Reprezentanţii de la Bruxelles au rămas încântaţi de această iniţiativă, pentru că nici în Europa nu există un astfel de registru. Prin urmare, este vorba de un proiect pilot, iar noi suntem cei care l-am iniţiat şi îl implementăm. Europenii sunt curioşi să vadă cum va fi aplicat acest registru în Moldova după care vor încerca să-l integreze în UE. Şi în spaţiul CSI, am fost primii care am adoptat Legea ajutorului de stat şi am întocmit un astfel de registru. Ulterior, am susţinut şi colegii din Ucraina pentru ca această lege să fie adoptată în Rada de la Kiev.

Profit: Recent, Consiliul Concurenţei, cu suportul Băncii Mondiale, a identificat sectoarele economice cu cele mai multe obstacole în domeniul concurenţei: bănci şi asigurări, cercetare şi dezvoltare, industria extractivă şi transportul feroviar. Cum intenţionaţi să îmbunătăţiţi activitatea concurenţială în aceste sectoare?

V.C.:
Într-adevăr, cu suportul Băncii Mondiale a fost realizat un studiu în vederea determinării sectoarelor de prioritate ale economiei Republicii Moldova în care sunt prezente obstacole majore în calea concurenţei şi unde eforturile de a elimina practicile anticoncurenţiale ar putea avea un impact potenţial semnificativ asupra condiţiilor de concurenţă şi asupra economiei Republicii Moldova. Ca urmare a acestui studiu, tot cu ajutorul Băncii Mondiale, intenţionăm să facem o analiză detaliată a situaţiei din sectoarele pe care le vom stabili.

Atunci când vorbim de obstacole concurenţiale nu înseamnă că de fiecare dată anume noi vom fi cei care le vom soluţiona, pentru că nu tot timpul problema concurenţială ţine strict de Consiliul Concurenţei. Poate fi vorba de un regulator în domeniu, de un minister anume sau de o altă autoritate publică. Problemele concurenţiale pot fi soluţionate doar prin eforturi comune depuse de întreaga societate.

Prin urmare, acest studiu de analiză a sectoarelor care întâmpină obstacole concurenţiale ne va permite să realizăm ce trebuie de schimbat şi care sunt paşii pe care urmează să-i întreprindem. Reiterez, acest lucru nu se referă doar la activitatea Consiliului, pentru că dacă ar fi fost astfel, atunci noi am fi făcut singuri acest raport. De exemplu, în domeniul energetic regulatorul este Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova (ANRE), în domeniul financiar - Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF), în domeniul bancar - Banca Naţională a Moldovei (BNM). În această ordine de idei, analizând toate aceste sectoare şi obstacole, se va stabili exact ce trebuie să facă fiecare autoritate publică vizată. Prin urmare, trebuie să elaborăm un plan, pentru că de multe ori când apare o problemă, mingea se aruncă de la unul la altul, iar responsabilitatea se pasează de la o instituţie la alta.

Profit: Câte sesizări primeşte Consiliul anual, lunar, la ce se referă majoritatea dintre ele?

V.C.:
Sesizări sunt multe. Poşta vine zilnic. Doar la începutul anului 2012, în cadrul Consiliului Concurenţei se aflau la examinare 71 de cazuri referitoare la încălcarea legislaţiei concurenţiale, iar în perioada 2012-2013 au fost iniţiate 37 de cazuri noi. Sunt unii agenţi economici care ne abordează frecvent, fie că problema pe care o reclamă ţine sau nu de competenţa noastră. În linii generale, trebuie să spunem că în Moldova cultura concurenţială este la început de cale. Noi colaborăm cu agenţii economici, dar nu toţi ştiu în ce situaţii şi la ce instituţii trebuie să apeleze atunci când se confruntă cu anumite dificultăţi. De multe ori se adresează nouă, deşi problemele nu sunt de competenţa autorităţii de concurenţă. Dar există şi situaţii diametral opuse, atunci când agenţii economici ar putea să solicite ajutorul Consiliului Concurenţei în problemele concurenţiale întâmpinate, însă nu se adresează. Evident, depunem tot efortul pentru promovarea culturii concurenţiale, dar totuşi acesta este insuficient. Putem menţiona doar, că nu numai în Republica Moldova lucrurile decurg astfel, chiar şi în ţările unde autorităţile de concurenţă au o istorie de câteva decenii, acestea se confruntă cu probleme similare.

Profit: Ce acţiuni întreprinde Consiliul pentru a stabili o concurenţă echitabilă pe piaţa produselor petroliere?

V.C.:
Noi am constatat o înţelegere de cartel între şapte agenţi economici de pe piaţa petrolieră şi am emis decizia în acest sens http://old.competition.md/documents/dc/HOT%20PETROL%20pt%20publicare.pdf. Judecătorii însă au invocat faptul că în metodologia de stabilire a preţurilor la carburanţi există un punct care obligă agenţii economici cu trei zile înainte de a majora preţurile să informeze ANRE-ul. În opinia noastră, aceasta este o clauză anticoncurenţială, care presupune că, astfel, agenţii economici îşi declină răspunderea. Înţelegerea de cartel este o înţelegere secretă pentru a stabili, de exemplu, un anumit preţ la carburanţi. Agenţii economici trebuie să se comporte independent, să aibă strategia şi politica lor de preţuri, să procedeze aşa cum le este convenabil, evident ţinând cont de legislaţia în vigoare. Ei trebuie să concureze, pentru că doar lucrând independent, într-o concurenţă corectă şi liberă creşte calitatea serviciilor prestate cetăţenilor. În cazul înţelegerilor de cartel concurenţa este distorsionată. Preţurile sunt aceleaşi, iar consumatorul nu are alternativă.

Fiind independenţi, agenţii economici nu au voie să facă schimb de informaţii. În Europa un agent economic a fost pedepsit pentru faptul că şi-a plasat contractele pe site. El nu are voie să facă acest lucru, pentru că acţiunea este calificată tot ca înţelegere de cartel. ANRE, prin faptul că îi obligă pe petrolişti să-i anunţe despre majorarea de preţuri, le oferă acestora o scuză pentru înţelegerile de cartel. Noi am expediat ANRE-ului o prescripţie cu solicitarea de a elimina această obligaţiune. Noua metodologie de stabilire a preţurilor la carburanţi se află deja la Guvern şi sperăm că această clauză va fi eliminată. Ulterior, ne vom putea sesiza din nou pe această chestiune, pentru că acum nu are rost să facem acest lucru.

Profit: Apropo, recent, în cadrul unei şedinţe de Guvern, premierul Iurie Leancă s-a arătat extrem de nemulţumit de faptul că în timp ce pe piaţa internaţională preţurile la carburanţi scad, în Moldova acestea cresc. Consideraţi că nemulţumirile premierului au fost justificate?

V.C.:
În lege este indicat expres că ANRE are toate împuternicirile şi posibilităţile să monitorizeze formarea preţurilor, având şi toate instrumentele necesare să înlăture neregulile depistate. ANRE este o instituţie independentă şi eu nu aş vrea să comentez activitatea acesteia. Cert este că ea are tot instrumentarul necesar pentru a pune la respect agenţii economici care încalcă legislaţia.

Profit: Pe care segment de piaţă stăm cel mai bine la capitolul concurenţă, dar pe care există cele mai mari probleme?

V.C.:
Segmentul care poate fi dat drept exemplu de concurenţă reală este cel al telefoniei mobile. Faptul că oamenii au refuzat telefonia fixă în favoarea telefoniei mobile este o dovadă a faptului că preţurile sunt accesibile. Iar preţurile accesibile au putut fi stabilite doar în rezultatul unei concurenţe sănătoase, când fiecare companie de telefonie mobilă este interesată să atragă cât mai mulţi clienţi. Este exemplul cel mai elocvent când concurenţa lucrează.

Exemplul unde concurenţa este limitată şi se confruntă cu obstacole majore este cel al asigurărilor „Carte Verde". Problemele identificate în acest sector sunt determinate de reglementarea excesivă a acestuia.
Emitenţii certificatului de asigurare „Carte Verde" nu au posibilitatea de a concura prin preţ, dat fiind că prima de asigurare este stabilită de CNPF şi nu poate fi modificată de asigurători. În această ordine de idei, Consiliul a informat Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare, despre situaţia creată, în vederea intensificării eforturilor comune pentru liberalizarea pieţei, promovarea concurenţei şi preluării celor mai bune practici ale Uniunii Europene. Mai mult, acest lucru este prevăzut şi în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.

Profit: Raportat la nivelul ţărilor UE, care este nivelul concurenţei în Moldova?

V.C.:
„Concurenţa este mâna invizibilă a economiei", spunea Adam Smith. Prin urmare, după nivelul de dezvoltare a economiei putem judeca şi despre nivelul de dezvoltare a concurenţei. Noi suntem o economie mai specifică, având în vedere că o perioadă îndelungată ne-am aflat într-un sistem totalitar, după care am trecut imediat la economia de piaţă, fără a fi pregătiţi. Nu cred că trebuie să ne comparăm cu alte economii ale lumii. Paşii pe care îi întreprindem la moment ne fac încrezători că într-un viitor tangibil vom avea şi primele succese

 

Arrow Prev

            

Arrow Next